Luna Iulie reprezintă un record în materie de înmatriculări pentru anul 2022 cu un total de 1.172 vehicule electrice (din care 32 autoutilitare LCV). Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, constatăm o creștere spectaculoasă de 240%. În perioada Ianuarie-Iulie 2022 au fost înmatriculate la fel de multe vehicule electrice ca și în intervalul 2011-2020, semn că ne aflăm fără îndoială pe o pantă cu o creștere exponențială a adopției de EV.
Este deja evident, așa cum ne-am obișnuit din Octombrie 2021, că Dacia Spring a fost cea mai înmatriculată mașină electrică și în Iulie 2022, cu 597 unități. Tesla Model 3 se află pe locul 2 cu 68 de unități înmatriculate, iar locul 3 este ocupat de un alt model reprezentant al clasei mini, VW e-UP! cu 59 de înmatriculări.

Segmentul high-end continuă să crească în comparație cu luna precedentă, înregistrând 84 de noi înmatriculări comparativ cu 76 în luna Mai. În acest segment contabilizăm modele ale mărcilor Audi, BMW, Mercedes-Benz și Porsche.

Numărul total al mașinilor electrice înmatriculate în România din 2011 până la 1 August 2022 ajunge astfel la 18.911 unități. Clasamentul general este neschimbat în comparație cu luna trecută, însă constatăm că parcul de Dacia Spring a depășit numărul total de înmatriculări de pe parcursul anului 2022.

Așa cum scriam și în raportul lunii Iunie, Hyundai Kona a reușit să fure locul 4 de la BMW i3 și cu siguranță, numărul de Kona va continua să crească va continua să crească.

Ne apropiem tot mai tare de numărul de vehicule înmatriculate pe tot parcursul anului 2021 și cel mai probabil acesta va fi depășit luna viitoare. Suntem curioși să vedem cum evoluează piața în lunile următoare, întrucât tendința este pozitivă.

La capitolul infrastructurii de încărcare contabilizăm doar încărcătoarele publice, fără restricții, iar cele mai utilizate sunt încărcătoarele AC Type 2 și cele de tip fast-charger CCS/CHAdeMO.
Conform portalului PlugShare*, în data de 10.08.2022 pe teritoriul României sunt 2.758 încărcătoare publice, dintre care 650 CCS/CHAdeMO și 2.078 Type 2 distribuite în 1.265 locații.
În continuare, 30 de încărcătoare aparțin rețelei Tesla Supercharger, fiind distribuite în 5 locații: Timișoara, Sibiu, Pitești, București și Constanța.
Numărul locațiilor de încărcare a crescut cu 2.6%, cel al încărcătoarelor Type 2 cu 2.8%, iar cel al încărcătoarelor rapide de tip CCS/CHAdeMO cu 8.1%. Creșterile sunt raportate la luna precedentă.
În comparație, numărul total al mașinilor electrice a crescut în aceași perioadă cu 6.6%.

*PlugShare este o platformă crowd-based, așadar numărul stațiilor de încărcare raportate nu este unul oficial, ci mai degrabă o estimare.

Toată lumea cunoaște deja modelul Spring al producătorului autohton Dacia și nu mai este o surpriză că acesta a luat cu asalt piața de mașini electrice din România.

Sigur că există critici legate de Dacia Spring, cu atât mai mult cu cât mașina este produsă în China și cu toții cunoaștem reticența cumpărătorilor față de produsele chinezești. Decizia producătorului de a brandui și mai apoi de a vinde modelul Spring sub logo-ul Dacia s-a dovedit a fi una de succes întrucât modelul a intrat în top 10 cele mai înmatriculate autovehicule electrice din Europa în anul 2022.

Pe piața din România, Spring este de departe cel mai îndrăgit model, atât datorită prețului de achiziție accesibil cât și specificațiilor tehnice care acoperă majoritatea nevoilor de mobilitate urbană. Peste 30% din parcul auto electric este reprezentat de Dacia Spring în țara noastră.

Cu ajutorul partenerilor de la Auto Europa Timișoara, am avut și noi la dispoziție timp de o saptamana o Dacia Spring pentru a o testa și pentru a afla dacă într-adevăr acoperă majoritatea cazurilor de utilizare.
Colegii noștri de la SafeFleet ne-au pus la dispoziție dispozitivul de monitorizare GPS pentru obținerea datelor statistice privind deplasările mașinii.

Testele pe care le-am efectuat s-au împărțit în două moduri de utilizare: mașină de serviciu și mașină personală.

Dacia Spring ca mașină de serviciu

Utilizatorul a fost colegul nostru Bogdan, care face parte din departamentul tehnic și care a avut o deplasare de la Timișoara la Arad pentru verificarea unuia din încărcătoarele instalate la Moemax Arad.

Bogdan a încărcat acumulatorul mașinii la una dintre stațiile instalate în parcarea sediului nostru și a parcurs 75 km până la destinația sa. Această distanță a fost parcursă pe autostradă cu viteze maxime cuprinse între 100-110 km/h.
La întoarcere, el a hotărât să schimbe traseul și a ales să circule pe drumul național dintre Arad și Timișoara pentru a evita aglomerația de la coborârea de pe autostradă, parcurgând astfel 57 km până la biroul nostru.
Datele deplasării se găsesc în tabelul următor:

Costurile de rulaj pentru deplasarea colegului nostru au fost de 32.4 RON/100km, echivalentul unui consum de 3.7 l/100km considerând prețul benzinei de 8.65 RON/l. Încărcarea a fost efectuată la stația rapidă din parcarea biroului nostru, având un cost al energiei electrice de 2.19 RON/kWh.

Despre toată deplasarea și părerea lui Bogdan despre Dacia Spring puteți afla mai multe în discuția de la finalul articolului.

Dacia Spring ca mașină personală

Pe perioada în care am utilizat această mașină, am folosit-o normal, pentru deplasările la serviciu, cumpărături, vizite și plimbări periurbane.
Am parcurs în total 286 km cu un consum de 13.3 kWh/100km. Acest consum oferă o autonomie maximă teoretică de aproximativ 200 km, suficient pentru nevoile de deplasare obișnuite, având în vedere că media europeană este în jur de 30 km/zi.

Ce e interesant de observat este că într-o săptămână, cât am avut mașina pentru teste, durata de deplasare a fost de 14h15min, iar cea de staționare de 151h57min (aproximativ 6 zile). Mașina a staționat 91% din timp, în condițiile în care media distanței zilnice parcurse a fost aproape 60 km/zi, dublu față de media europeană.

Având în vedere acest aspect, utilizatorul are suficient timp pentru a încărca mașina atunci când este la muncă sau doarme. Pe perioada de staționare a mașinii, acumulatorul acesteia ar fi putut fi încărcat complet de 38 (treizecișiopt) de ori.

În tabelul următor se regăsesc distanțele parcurse între încărcări, energia încărcată, durata de deplasare și de staționare a mașinii.
Încărcările au fost efectuate acasă la un tarif al energie electrice de 1 RON/kWh, care indică un cost de rulaj de 13.3 RON/100km sau echivalentul a 1.5 l/100km de benzină.

În total, echipa noastră a parcurs 418 km cu Dacia Spring, așadar am reușit să ne formăm o părere obiectivă despre acest model.

În primul rând, trebuie avut în vedere scopul și prețul mașinii. Fiind o mașină de buget, trebuie judecată ca atare, iar comparațiile cu mașini second-hand premium, la același preț sunt inutile.
În momentul de față, Dacia Spring nu are rival în acest segment compact, de oraș, fiind cea mai accesibilă variantă, dar care în același timp oferă autonomie suficientă, dotări de siguranță bune, accelerație instantanee și aplicație mobilă pentru controlul climatizării și al încărcării.

Trebuie avute în vedere și costurile de rulaj, care pentru mașini electrice sunt mult reduse față de cele echipate cu motoare pe combustie. Cei 418 km parcurși cu Dacia Spring pot aduce un cost între 37 RON și 130 RON, în funcție de locul încărcărilor și de tariful energiei electrice.

Noi considerăm că Dacia Spring este mașina ideală pentru flotele de livrări last-mile, livrări de mâncare, mașini pentru service și intervenții, dar și pentru utilizatorii privați care își petrec majoritatea timpului conducând în interiorul orașelor și îndemnăm toate companiile să ia în considerare electrificarea flotelor proprii, așa cum am procedat și noi.

Imagini și opinii din experiența noastră alături de îndrăgita Dacia Spring găsiți în următorul material video.

Toate încărcările au fost efectuate la statii din rețeaua LEKTRI.CO sau acasă cu încărcătorul LEKTRI.CO 1P7K. Dacia Spring încarcă la stațiile de curent alternativ cu o putere maximă de 7 kW, având un OBC monofazic, așadar nu e nevoie de stații scumpe, trifazice, de puteri mari pentru a încărca acasă.

E-mobility index iunie 2022 - Înmatriculările de vehicule electrice din România își continuă trendul ascendent, cu 948 de noi înmatriculări, având o creștere de 206% față de aceeași lună a anului trecut. Cererea clienților pentru mașini electrice este evidentă, în prima jumătate a anului curent înmatriculându-se aproape la fel de multe unități cât în 2019 și 2020 la un loc. Singurul impediment în adoptarea și mai alertă fiind capacitățile de producție și de livrare a producătorilor.
Dacia Spring consemnează în continuare cele mai multe înmatriculări și, păstrând poziția de lider al clasamentului, cu 501 unități sau 53% din total. Volkswagen e-UP! revine în forță pe locul 2, cu cele 81 de unități înmatriculate, la mare distanță totuși de marca autohtonă. Tesla Model 3 încheie podiumul cu 33 de unități înmatriculate, însă conform tradiției, luna viitoare vom înregistra o creștere a acestui număr datorată livrărilor Tesla de la final de trimestru.

Și segmentul high-end prezintă o creștere comparativ cu luna precedentă, înregistrând 76 de noi înmatriculări comparativ cu 56 în luna Mai. În acest segment contabilizăm modele ale mărcilor Audi, BMW, Mercedes-Benz și Porsche. Producătorul Mercedes-Benz ocupă prima treaptă a podiumului din acest segment cu 45 de înmatriculări, fiind ajutat de modelul EQA, însă și modelele mai scumpe, EQS, EQE, EQC au avut succes.

Numărul total al mașinilor electrice din România ajunge la 17.739 unități, iar clasamentul general se păstrează același:

1. Dacia Spring - 5451 unități
2. Renault ZOE - 2008 unități
3. VW e-UP! - 1017 unități

BMW i3 și Hyundai Kona sunt la egalitate pe locul 4 și rămâne de văzut cine va reuși să vândă mai multe mașini. Cel mai probabil câștigătorul acestei întreceri va fi Hyundai Kona întrucât producția reputatului BMW i3 a fost oprită zilele trecute dupa 250.000 unități produse.

Cu puțin noroc, în următoarele două luni ar putea fi depășit numărul mașinilor electrice înmatriculate pe tot parcursul anului 2021 dacă producătorii vor continua să livreze cel puțin în același ritm.

La capitolul infrastructurii de încărcare contabilizăm doar încărcătoarele publice, fără restricții, iar cele mai utilizate sunt încărcătoarele AC Type 2 și cele de tip fast-charger CCS/CHAdeMO.
Conform portalului PlugShare*, în data de 08.07.2022 pe teritoriul României sunt 2.652 încărcătoare publice, dintre care 601 CCS/CHAdeMO și 2.021 Type 2 distribuite în 1.233 locații.
În continuare, 30 de încărcătoare aparțin rețelei Tesla Supercharger, fiind distribuite în 5 locații: Timișoara, Sibiu, Pitești, București și Constanța.
Numărul locațiilor de încărcare a crescut cu 1%, cel al încărcătoarelor Type 2 cu 3.2%, iar cel al încărcătoarelor rapide de tip CCS/CHAdeMO cu 1.6%. Creșterile sunt raportate la luna precedentă.
În comparație, numărul total al mașinilor electrice a crescut în aceași perioadă cu 5.6%.

*PlugShare este o platformă crowd-based, așadar numărul stațiilor de încărcare raportate nu este unul oficial, ci mai degrabă reprezintă o estimare.

Pentru a ajuta pe fiecare să fie pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește termenii din domeniul vehiculelor electrice, am creat o listă care îi explică pe cei mai comuni. De la AC la ZE, îi prezentăm pe toți!

Vom începe cu aspectele legate de curentul electric:

AC (alternatig current) înseamnă curent alternativ și este tipul de curent electric pe care îl vei găsi la orice priză electrică.

DC (direct current), sau curentul continuu, este tipul de energie electrică care poate fi stocată în acumulatori.

Mașinile electrice stochează energia electrică sub formă de curent continuu. Acestea pot fi încărcate fie la încărcătoare de curent alternativ, fie la încărcătoare de curent continuu. Pentru a încărca de la un încărcător de curent alternativ, curentul trebuie convertit în curent continuu. Acest proces este realizat de un dispozitiv din interiorul mașinii, numit încărcător de bord sau OBC (on board charger). Noi, de la LEKTRI.CO, dezvoltăm și producem încărcătoare de curent alternativ.

Vă rugăm să consultați și ultima secțiune a acestui articol pentru a afla mai multe despre două dintre cele mai importante unități în ceea ce privește vehiculele electrice.

În secțiunea următoare, vom discuta unii termeni specifici pentru vehiculelor electrice.

• EV (electric vehicle) - vehicul electric
• BEV (battery electric vehicle) - vehicul electric cu acumulator
• FCEV (fuel cell electric vehicle) - vehicul electric cu celulă de combustibil
• PHEV (plug-in hybrid electric vehicle) - vehicul hibrid plug-in
• HEV (hybrid electric vehicle) - vehicul hibrid
• ICE (internal combustion engine) - motor cu combustie internă

Există multe alte acronime pe care le puteți folosi atunci când vorbiți despre vehiculele electrice, cele mai comune fiind cele menționate mai sus. ULEV (ultra low emission vehicle) și ZEV (zero emission vehicle) sunt, de asemenea, utilizate atunci când vorbim despre vehicule cu emisii foarte scăzute sau vehicule cu emisii zero, dar nu sunt atât de frecvent întâlnite.

Când vorbim despre vehicule pur electrice, există câțiva termeni care merită menționați cu privire la starea actuală a bateriei:

• SoC (state of charge) - starea de încărcare - aceasta arată practic procentul de baterie rămasă
• SoH (state of health) - starea de sănătate - este un indiciu al degradării bateriei de tracțiune
• DoD (depth of discharge) - profunzimea descărcării - indică energia descărcată și încărcată în acumulatorpe parcursul unui ciclu. DoD a unei baterii este exprimat ca procent din capacitatea sa totală.
• CEC (cumulative energy charged) - energie cumulativă încărcată - contor pentru a măsura câtă energie a fost încărcată în acumulator pe parcursul întregii sale durate de viață.
• CED (cumulative energy discharged) - energie cumulativă descărcată - contor pentru a măsura câtă energie a fost descărcată din acumulator pe parcursul întregii sale durate de viață.

În ceea ce privește standardele de încărcare, cele două categorii principale sunt AC și DC:

CCS (combined charging system) - sistemul de încărcare combinat este practic un conector de tip 2 (pentru Europa) sau de tip 1 (pentru SUA) cu doi pini suplimentari de curent continuu în partea inferioară.

O confuzie pe care multe persoane o fac, nu neapărat din cauza lipsei de cunoștințe, este cea dintre unitățile de măsură ale puterii și energiei.
Puterea, utilizată la încărcarea bateriei sau ca indicație a puterii unui motor, se măsoară în kilowați, deși unitatea SI (Sistemul Internațional de Unități) este watt.
Pe de altă parte, energia se măsoară în kilowați-oră sau Watt-oră pentru unitatea SI.

Așadar, atunci când vorbim despre puterea de încărcare, fie că este vorba de curent alternativ sau continuu, trebuie să folosim kilowatt (kW); iar atunci când vorbim despre capacitatea acumulatorului, consumul de energie sau eficiență, trebuie să folosim kilowatt-oră (kWh).

E-mobility index în luna Aprilie a înregistrat o scădere de 20 % a înmatriculărilor de mașini electrice pe piața din România în comparație cu luna precedentă. Cu toate acestea, au fost inregistrate 883 de noi înmatriculări, din care 11 vehicule comerciale ușoare. 53% din total reprezintă înmatriculări pe persoană fizică.
Dacia Spring continuă să fie cea mai bine vândută mașină electrică, fiind clasată pe locul I cu 506 înmatriculări, mai mult de jumătate din totalul lunii Aprilie. Cel de-al doilea loc este ocupat de Tesla Model 3 cu 91 de înmatriculări, iar la distanță mare, urmează Renault ZOE cu 38 de unități.

Este interesant de urmărit și concurența pentru locul 4, unde Tesla Model Y (28 unități) a depășit Hyundai Kona (25 unități). Aparent, cifrele înmatriculărilor indică mai degrabă capacitatea de livrare a importatorilor/producătorilor decât cererea cumpărătorilor.

Printre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le urmărim atunci când cumpărăm o stație de încărcare a vehiculelor electrice se numără elementele de siguranță și protecția. Pe măsură ce industria vehiculelor electrice se dezvoltă, se acordă din ce în ce mai multă atenție (din motive întemeiate) stației de încărcare a vehiculelor electrice în sine.

Cu toate acestea, există un alt aspect de luat în considerare pe care mulți furnizori îl pot interpreta greșit: siguranța. Ca utilizator final, doriți să fiți în siguranță în timpul încărcării și, de asemenea, doriți ca încărcătorul să nu prezinte niciun pericol pentru public sau pentru proprietate.

Mulți producători susțin că încărcătoarele lor au toate caracteristicile de siguranță necesare, dar nu întotdeauna respectă toate standardele de siguranță. În plus, este recomandat să verificați de două ori dacă stația de încărcare aleasă încorporează cu adevărat un dispozitiv de detectare a scurgerilor de curent continuu de 6 mA. Acest lucru va dicta ce tip de RCD trebuie să folosiți pentru a vă proteja pe atât pe voi cât și familia, deoarece prețul dintre cele două tipuri în cauză variază drastic, adesea ajungând să coste la fel de mult ca și stația de încărcare.

RCD (dispozitiv de curent rezidual) poate fi adesea trecut cu vederea, dar importanța sa este crucială în prevenirea unor daune grave ca urmare a unui șoc electric.

Poate vă gândiți că o siguranță obișnuită (MCB) instalată în tabloul de siguranțe poate fi mai mult decât suficient, dar scopul acesteia este de a proteja sistemul electric și cablajul împotriva suprasarcinii și a scurtcircuitelor, în timp ce RCD-ul protejează oamenii și animalele de companie împotriva electrocutării.

Așadar, ce tip de RCD ar trebui ales pentru o protecție adecvată? În conformitate cu standardul IEC61851, orice stație de încărcare trebuie să fie protejată împotriva curentului 6mA în curent continuu și 30mA în curent alternativ.

RCD de tip AC nu este adecvat pentru dispozitivele electronice, deoarece acestea induc un curent continuu (DC) pulsatoriu care nu poate fi detectat de acest tip și care este chiar interzis în unele țări.
Tipul A funcționează pentru majoritatea dispozitivelor electronice, dar anumite dispozitive pot crea un curent continuu în rețea, care poate orbi RCD de tip A. Într-un astfel de caz, RCD de tip A nu s-ar declanșa nici măcar atunci când s-a produs un defect. Stațiile de încărcare defecte pot provoca uneori scurgeri de curent continuu mai mare, ceea ce înseamnă că acest tip devine inutil.

RCD de tip B este soluția de siguranță la instalarea încărcătoarelor de vehicule electrice, dar este și cea mai scumpă. Un RCCB de tip B de bună calitate poate costa în jur de 500-600 EUR. Dar niciun preț nu este prea mare pentru siguranța voastră, nu-i așa?

Pentru a-i proteja pe clienții noștri și pe cei dragi, dar și pentru a-i scuti de costul ridicat al dispozitivelor RCD de tip B, încărcătorul nostru 1P7K are un dispozitiv integrat de detectare a curentului continuu de 6mA (RDC-DD), astfel încât acesta poate fi instalat pe orice circuit protejat de un dispozitiv RCD de tip A, care este adesea deja instalat în majoritatea caselor.

Produsul nostru, 1P7K, are un modul de protecție RCD integrat care detectează atât 6mA DC, cât și 30 mA AC. Desigur, trebuie instalat un RCCB de tip A pe sursa de alimentare, dar acesta este mult mai ieftin decât cel de tip B, de obicei în jur de 20-30 €.
Modulul de protecție integrat în încărcătorul nostru se asigură că protecția externă nu este "orbită" de curentul continuu rezidual.

1P7K are, de asemenea, protecție integrată împotriva supraîncălzirii, ceea ce înseamnă că în cazul în care încărcătorul se supraîncălzește, acesta reduce curentul de încărcare până când temperatura se stabilizează. Dacă temperatura nu scade suficient, încărcarea se oprește, protejând casa și încărcătorul de orice deteriorare.

Vă recomandăm să verificați cu atenție atunci când alegeți încărcătorul EV dorit, astfel încât acesta să aibă integrate toate protecțiile necesare și să respecte standardele în mod corespunzător. În caz contrar, s-ar putea să trebuiască să cheltuiți bani în plus pentru instalarea unor dispozitive externe sau să vă treziți cu o stație de încărcare potențial periculoasă.

În vara anului 2020 apăreau primele informații despre programul de finanțare Electric UP - panouri fotovoltaice, destinat domeniului HoReCa și IMM-urilor. Acest program avea ca scop atât promovarea producției de energie din surse regenerabile prin instalarea sistemelor fotovoltaice cât și dezvoltarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice prin obligativitatea instalării stațiilor de încărcare.

Scurt istoric

Decembrie 2020 a fost momentul în care s-a deschis platforma dedicată depunerii solicitărilor de finanțare, doritorii având la dispoziție aproximativ 60 de zile pentru depunerea dosarelor. Această perioadă a reprezentat și momentul de referință pentru estimarea costurilor aferente proiectelor depuse. În data de 4 Februarie 2021, sesiunea de depunere s-a încheiat.

A urmat apoi o perioada în care au fost solicitate clarificări pentru documentele depuse, iar spre sfârșitul verii 2021 au început să apară solicitările de depunere a proiectelor tehnice.

Important de reținut este faptul că estimarea costurilor a fost realizată în perioada Decembrie 2020 - Februarie 2021 la un curs de referință BNR calculat de fiecare solicitant în ziua depunerii cererilor.

Ulterior, în momentul solicitării proiectelor tehnice, finanțatorii proiectului au stabilit ca și curs de referință, cursul RON/EUR din data de 04.12.2020, 1 EUR=4.8725 RON.

Iată-ne ajunși la mijlocul lunii Martie 2022, după mai multe etape de publicare a proiectelor acceptate spre finanțare și după suplimentarea acestor liste. Momentul semnării contractelor de finanțare și al implementării proiectelor se apropie după îndelungi tergiversări. Astfel, apare întrebarea: vor mai putea beneficiarii să implementeze aceste proiecte la aproape un an și jumătate de la lansarea proiectului?

Propun să găsim împreună răspunsurile la această întrebare.

În primul rând, probabil vă veți întreba de ce nu ar putea fi implementat un proiect realizat din fonduri 100% nerambursabile. Motivele sunt multiple și le vom enumera în următoarele rânduri.

Evolutia pretului pentru panouri fotovoltaice

Conform analizei LEKTRI.CO bazată atât pe informații obținute de la furnizori, cât și pe indicii de preț publicați pe site-uri de specialitate, prețul panourilor fotovoltaice a crescut cu 26% între Februarie 2021 și Februarie 2022, de la 0.23 EUR/Wp până la 0.29 EUR/Wp - preț pentru produsele vândute en-gros.

Cursul valutar RON/EUR

Cursul de referință utilizat pentru elaborarea devizelor a fost stabilit de către Ministerul Mediului ca fiind cel din data de 04.12.2020, 1 EUR=4.8725 RON, așa cum menționam anterior. Între timp, cursul BNR a ajuns la 4.9491 RON pentru 1 EUR în data de 04.03.2022, înregistrând o creștere de 1.6%.

Inflația

Conform cifrelor publicate de Eurostat, rata inflației din Ianuarie 2022 a ajuns la 7.2%, față de aceeași lună a anului trecut.

Având în vedere creșterea prețurilor panourilor fotovoltaice, evoluția cursului valutar și inflația, costul investiției în sistemele fotovoltaice a crescut în ultimul an cu 38%, astfel întrebarea adresată anterior capătă sens.

În această situație, noi, cei de la LEKTRI.CO vedem două soluții:

1. Prima ar fi ca Ministerul Mediului să crească bugetele destinate implementării proiectelor cu 40%, astfel încât instalatorii să își poată acoperi creșterile de costuri datorate motivelor menționate mai sus, iar beneficiarii să obțină finanțările fără a fi nevoiți să suporte o parte din cheltuieli.
2. Beneficiarii ar urma să suporte cheltuielile suplimentare, fiind astfel nevoiți să achite aproximativ 40% din suma cerută spre finanțare.

Bineînțeles că cea de-a doua soluție ar fi în detrimentul beneficiarilor, însă având în vedere prețurile în creștere a energiei electrice, perioada de amortizare a unei investiții în sisteme fotovoltaice este în scădere.

Utilizând comparatorul de oferte de pe site-ul ANRE, aflăm că cel mai mic preț al energiei electrice pentru persoane juridice din județul Timiș este 2.15 RON/kWh. La acest tarif, un sistem fotovoltaic de producere a energiei electrice s-ar amortiza într-o perioadă cuprinsă între 2 și 3 ani.

Pentru a încheia într-o notă optimistă, având în vedere prețurile în continuă creștere ale energiei electrice, investiția într-un sistem de panouri fotovoltaice este rentabilă chiar dacă se achită parțial sau total din fonduri proprii.

Luna Februarie a înregistrat o ușoară scădere a numărului de înmatriculări de vehicule electrice în România, față de luna trecută, cu 536 de înmatriculări (din care 13 autoutilitare LCV). Dacia Spring se menține în continuare pe prima poziție a înmatriculărilor cu 167 de unități. Hyundai Kona urcă pe a doua poziție cu 46 de înmatriculări, iar locul 3 este împărțit între Tesla Model 3 și Volkswagen iD3, fiecare înregistrând 25 de înmatriculări.